Am făcut de atât de multe ori traseu acesta, în toate cele patru anotimpuri și în diferite variante de grupuri, încât îmi e greu să dezvolt un articol similar celorlalte.
Informații despre traseu
Lungime: 12.5KM
Durata: 5h-5h30
Urcare: 950m
Coborâre: 950m
Traseu înregistrat cu Garmin Fenix 7X Sapphire Solar.
Cum ajung la traseu (din București):
Cel mai convenabil mod și singurul pe care l-am folosit este cu mașina. Din București, în zilele de weekend, faci aproximativ 3 ore pe ruta: București-Ploiești-DN1-DN73A – Strada Glăjărie Râul Mare. La destinația rutieră, anume punctul de start cunoscut drept Glăjărie, am și primul sfat pentru voi.
Aveți grijă în timpul iernii la echiparea autovehiculului. Musai cauciucuri de iarnă. Nu e cazul de lanțuri, drumul e destul de bătut de alți drumeți.
De la locul în care am lăsat mașina, am făcut cam 10 minute până la intrarea în traseu. E recomandat să aveți gheruțe pe timp de iarnă pentru că e un traseu destul de circulat și pe alocuri se poate forma gheața.
Traseul spre Cabana Mălăiești este unul simplu, potrivit pentru începători. Cu toate acestea, nu uitați de echipamentul necesar: bocanci pentru munte, bețe de hiking, apă, haine de schimb (eu de regulă am câte un item de rezervă pentru fiecare componentă a echipamentului), cremă de protecție solară, ochelari de soare. În fine, ați prins ideea.
Urmând banda albastră a traseului spre Mălăiești, la un moment dat, ne vom intersecta cu traseul care vine de la Cabana Diham. Poteca care ne privește pe noi va continua urcarea. Fiți fără grijă, marcajul vă va ține companie pe tot parcursul drumeției.
Traseul continuă să urce, șerpuind ușor prin pădurea frumoasă. La un moment dat, veți atinge un punct de belvedere. Aici, veți găsi un loc în care puteți sta așezați. Cu toate acestea, eu vă recomand să vă bucurați de panorama superbă ce include Poienii Ferigii, Măgura Codlei, Sohodol și Tohanu.
De la acest punct, urcușul continuă. Cu toate acestea, pădurea se combină cu zone deschise, de luminiș. Într-unul dintre ele veți întâlni un indicator montan care semnalează 30 de minute până la destinația finală. De aici, mai avem doar o aruncătură de băț. Ultima porțiune de urcare este și cea mai accentuată, cu scurte zone de urcare pe stânci. Nu vă speriați! Nu este vorba de porțiuni care să necesite experiență sau vreun echipament dedicat.
Ajunși la Cabana Mălăiești, am zăbovit aproape două ore. Am stat la soare, am băut un ceai cald și ne-am delectat cu o prăjitură cu mere și ciocolată. În funcție de zi, puteți găsi ciorbe și alte preparate sărate. De fiecare dată, am avut și mâncarea mea. Nu pornesc niciodată la drum fără alimente, geluri și apă. Ceea ce vă recomand și dvs. 🙂
Întoarcerea se face fix pe același traseu și, pentru un grup mixt, coborârea nu ar trebui să dureze mai mult de două ore. Asta ca să poți reveni la locul unde ai lăsat mașina. Dacă te tentează alte rute, există. Am încercat în alte drumeții trei variante diferite. Dar atunci nu depindeam de mașină. Povestim cu altă ocazie.
Mergeți cu atenție pe munte, cu respect și grijă pentru natură și totul va fi bine. Pe curând cu noi povești din munți!
Echipament: bocanci Salomon, pantaloni Northfinder (Hervis), șosete Quechua (Decathlon), tricou Under Armour (Fashion Days), ochelari Oakley SUTRO (eMag) și rucsac Husky (eMag).