Weekend-ul perfect? Se poate petrece, dupa cum urmeaza, impartit in doua etape: alaturi de jumatatea ta si pe munte cu prietenii. Daca sambata a fost despre timpul cu EA, duminica a fost despre munte. Dupa cum v-am obisnuit, lucrurile intime vor ramane intime. Insa, despre pasiuni voi vorbi mereu deschis.
Informatii despre traseu
Lungime: 18KM
Durata (timp de deplasare): 5h
Durata (totala): 7h18m
Average moving pace: 16m
Urcare: 1420m
Coborare: 1313
Traseu inregistrat cu Garmin Fenix 7X Sapphire Solar
Echipament: bocanci Salomon, pantaloni Northfinder (Hervis), sosete Quechua (Decathlon), tricou no name (de la un cross Baneasa Forest Run), rucsac Husky (eMag).
Iaca, asadar, cum a fost ieri o zi perfecta, “de vara”, in Piatra Craiului.Am pornit de dimineata la orele 6:00 din minunata urbe a Bucurestiului alaturi de Catalin si Horia (cu cel din urma am marcat prima tura impreuna) spre Rasnov, de unde la orele 8:15 i-am preluat pe Vlad si pe a sa colega Laura.
Dupa un drum perfect liber, desi pe seara urma sa traim un cosmar, am ajuns la Fantana lui Botorog. Aici, am fost intampinati de o mare de masini si de mountain lords & ladies. Dupa ce am parcat caleasca, ne-am echipat cu haine de primavara si am pornit in ritm alert spre Cabana Curmatura. Cele doua cafele au avut efectul dorit si am ajuns in mai putin de 2h la primul pitstop al zilei.
Follow me on Instagram: @pe_munte
La cabana, ne-a intampinat Muchi, tănCuțul simpatic, dar batranior. Dupa o baie de soare, o bucata de salam de biscuiti si o ciupitura zdravana de viespe, am pornit increzator spre Varful Ascutit.
Pentru mine a fost o premiera, pentru colegii de tura o buna revedere cu unul dintre spectaculoasele varfuri din Piatra Craiului. Pe traseu, putini turisti (desi vremea ne-a intampinat cu un cer, un soare si temperature de iunie). Parte dintre ei veneau de la Varful La Om, parte de la Ascutit. Dupa scurte dialoguri cu acestia si la finalul mai multor mini-sedinte foto, am atins la orele amiezii punctul de interes al zilei. Varful Ascutit ne-a intampinat cu un soare puternic si vant bland. Dar si cu multi turisti ce se bucurau de peisajul tomnatic absolut superb. Pranzul frugal ne-a facut sa zabovim pret de 30 de minute si fix 4 fotografii. M-am bucurat de reusita si am plecat usor trist din cauza faptului ca n-am avut vreme de mai multa tihna pe varf. As mai fi stat un ceas sau macar un veac.
Coborarea pe pantele abrupte si umede ale Pietrei Craiului m-a energizat si m-a motivat sa tin pasul cu mai-antrenatii grupului pentru a ajunge inca pe lumina la masina. Am mereu frontala cu mine, dar chiar si asa am vrut sa surprind cat mai mult din frumusetile parcului national pe lumina naturala. La orele 19:00, dupa o coborare spre Cabana Curmatura si o poteca superba prin padurea colorata spre Prapastiile Zarnestiului, am ajuns la masina. Pe intuneric ce-i drept, dar intr-o liniste deplina tulburata constant de bocancii ce tavaleau domol pietrele sub pasii grabiti ai unor montaniarzi fericiti.
Ca la orice final de drumetie, ciorba-i temelie! Ne-am dorit sa mancam la un resturant din Rasnov, insa era plin. Mai aveau mese doar pe terasa, lucru care nu ne-a incantat deloc simturile. Astfel, am pornit agale spre Busteni, unde am descoperit un local modest, cu mancare decenta. Ne-am grabit sa mancam, pentru ca urma drumul spre casa. Lungul drum spre casa mai bine zis! In zona statiunii Sinaia se lucreaza in doua locuri pe DN1. Estimeaza cineva cat am stat in coloana pana sa depasim punctele critice si sa ajungem la Comarnic? Daca cineva a intuit 1h:30m e castigator. A fost un cosmar, dar toate trec.
Odata depasite cele doua lucrari la carosabil, drumul a decurs mai usor. Somnul a inceput usor, usor sa-si faca simtita prezenta printre ocupantii masinii. Am facut de garda impreuna cu Vlad pentru a-l tine treaz pe Catalin care ne-a adus la destinatie teferi si fericiti. A fost o zi perfecta si pentru asta sunt recunoscator.
Pe curand cu noi povesti de pe carari de munte!